cosmin e portocaliu aproape caramiziu, cu stropi albastri si ceva metal
sorina e gri luminos, aproape silver fondant
prima mea iubire e rosu sidefiu
a doua e galben inchis, spre aramiu deschis
intre atunci si acum a fost o perioada crem, aproape olive bucuros
mediafax a fost oarecum grena
carturesti, verde vesel si crud
anca mea e galben si maroniu, combinate
bs e albastru, normal
selinger e galben, evident
diminetile sunt sidefii
verile sunt galben spic
primaverile sunt culoarea scoartei tinere de copac, i'm not kidding
tata e negru cu gri, ca barba lui, acum aproape alba
mama a devenit rosu pastel
alexandra, bunica-mea, e grena cu infiltratii argintii
mihai, bunicul, e mereu auriu, nuanta blanda
cred ca teoria culorilor existente in fiecare cuvant pe care il rostim, mi-a fost confirmata prima data de j.d. salinger, in teddy din noua povestiri.
iar salinger a intrat in viata mea prin exarhu, pe vremea rondului de noapte, cand eram in liceu si nu adormeam cu anca, decat dupa ce ne indoctrina el.
tudor e bleumarin
irina e gri petrol, dar light
andra e ca irina, dar pe mov
noaptea e gri plus tudor
ziua e gri translucid
vacanta e galben caramiziu
concediul are aceleasi nuante, dar e mai sobru, logic
vama veche e crem portocaliu
spania e galben inchis
si mai cred ca fiecare are lista lui de culori.
desi exarhu m-a cultivat intru louis armstrong, piaf le are pe ale ei.
5 comentarii:
deci spune-mi spune-mi ce culoare esti :)
Cele mai multe sînt galbene, ai observat? :)
e de la portocala de care iti ziceam aseara, nu?
eu am prea multe nume. poate sunt ceva verde f inchis si rosu stins, ceva amestecat, sau sunt pur si simplu incolora. depinde.
si da, am observat. am amintit de lucruri frumoase si de aici perspectiva luminoasa asupra lor:)
pe cand culorile voastre?
pune mai multe portocale:)
Trimiteți un comentariu