am tot uitat sa scriu aici

ca am ajuns sa-i inteleg pe drug addicts, the drug users and abusers
si pe criminalii spontani, pe aceia care pur si simplu pot ajunge cu nervii atat de intinsi incat pur si simplu plesnesc si fac boom, iar celalalt e lovit si pica mort.
pe cei care tipa, care isi pierd mintile urland, oh my, cat de bine ii inteleg
pe cei care fac random sex, random everything, random everywhere

m-am plictisit atat de tare zilele astea, incat as fi putut sa devin oricare dintre ei.
am avut un weekend nu lung, pur si simplu dilatat. pe fondul unei perioade perfect dilalate si ea. si dilatat nu e un pretty word si nici nu-mi inspira ceva pretty. the horror

nee

nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không

how bored am I?



rewind, but great, perrrrrrrrrfect and all:)

why oh why?

i need some happy friends, not three, not even the happiest, but nice and funny

straight face

portocala mecanica a disparut :|
chiar daca e doar momentan (refuz sa ma gandesc la altceva) e asa de neplacut sa mi se spuna

The webpage cannot be found
HTTP 404
Most likely causes:
There might be a typing error in the address.
If you clicked on a link, it may be out of date.

What you can try:
Retype the address.

Go back to the previous page.

Go to and look for the information you want.

More information WTF?

si ora asta e asa prietenoasa. numai bine sa dau telefoane in cautarea portocalei :| :|

:(

trebuie sa avem o discutie

stii cum e cand mananci mereu ceva foate bun si dupa un timp nu-i mai simti gustul, ba dimpotiva.

la un moment dat iti dai seama ca nu mai respiri pe nesimtite. fiecare respiratie e parte dintr-o mare greata interioara, usoara, dar permanenta. aproape o constipatie nefizica. dureroasa. dupa care cedezi. si urmaza explozia. numai ca nu e nimic care sa rupa ritmul intr-un mod eliberator. pur si simplu saturatia devine efectiva, constientizata in fiecare moment, fara un respiro pentru uitarea de sine. si te chinui.

mici, dar ajuta

in extazul unui curcubeu imens, vazut de pe terasa de la casa presei, apare si o napolitana dietetica delicioasa, in contextul unei crize a caloriilor si a kilogramelor cu care jonglam din prea plin, in fiecare ora, zi de zi, la job.
azi dimineata (mai bine zis pranz:D) am vazut ca la nik s-au scumpit mai toate produsele cu 1 leu sau chiar mai mult. cam enervant, really.

ce m-a enervat la mine aseara.

stateam la tratoria si mancam ceva bun si ma simteam bine. chiar daca sunt momente in ultimul timp in care simt o presiune chinuitoare, legata de schimbarile recente, de tracasarea cu predatul de casa si primirea si obisnuirea cu alta casa si cu altele, noi.
oricum, ce ii trece anei prin cap cand se simtea si ea bine? pe canapeua pe care o imparteam cu vecinii de la masa de langa, vad eticheta unei haine lasata sa se odihneasca acolo, pana luau oamenii masa. nu stiu de ce nu au folosit cuierul, dar despre asta poate alta data.
ideea e ca sunt atat de labila in ultimul timp incat vederea unei etichete made in vietnam mi-a intors stomacul pe dos. deodata ma simt aiurea. poate au ajutat si conversatiile celor de la masa aia. despre ceasuri de 3000 de euro si vacante de tot atat, o eticheta made in vietnam imi trezeste foarte viu in minte scena aia cliseu pana la urma, a unor copilasi sresati si abuzati care stau si fac haine pentru noi astia care ne imbuibam fie si intr-o capitala mizera, dar cu food si caldura pentru cei mai norocosi dintre noi.
sunt sigura ca haina respectiva a fost facuta intr-o fabrica safe si ca nu sunt chiar toate lucrurile facute de copii exploatati, dar ce sa fac si eu mai bun, decat sa imi stric starea cu senzatii din astea?
as vrea sa fac ceva daca tot ma rascolesc atat, decat sa ma indispun si pe mine si pe altii cu trairi din astea. oricum, n-am impartasit flash-ul, am inghtit in sec si mi-am terminat cina, desi mi-a fost greu. stupid.

oamenii sunt prea fragili ca sa se rahatesca asa la orice proiectie ieftina. dar eu cred ca e vorba de context si abia astept sa fiu iarasi puternica si concentrata pe bucatica mea de univers, pe care chiar trebuie sa ma axez si sa o fac cat mai buna si placuta, daca tot am cat de cat noroc.
zic si eu.