miercuri, iunie 30, 2010

doare capul tot timpul

si mai am si insomnii.
azi, de exemplu m-am trezit la 6.35 si am facut limonada. poate si pentru ca aseara am schimbat doua terase la care nu am baut limonada. but still. ori adorm la 5 dimineata, ori ma trezesc la 6.35. nu e foarte amuzant. dar ca orice lucru de pe lumea asta, sper sa treaca.
ei si in momentele astea in care sunt departe de a fi in plina forta, de orice fel, m-am gandit eu intr-o zi, privindu-ma in oglinda si scuipand pasta de dinti: fericirea e atunci cand esti unde vrei sa fii, cu cine vrei sa fii si nici cinci metri mai incolo si nici o culoare de ochi altfel.
pur si simplu, sa stii ca esti acolo, unde vrei sa fii. sau ca ai ajuns. whatever. acum as putea abera si strica simplitatea acestui gand mic si dragut si atat de plin cand il simti pe bune. ca de fapt de aia are valoare, daca e din tine, pentru tine.
evident ca m-am amuzat, tot pentru mine, cand ma indreptam spre living, de la baie. da, cum ar fi sa fac tamtam pe tema asta. si sa incep iar sa trambitez ca am avut o revelatie. odata cu vartsa, te mai temperezi. si simti altfel lucrurile. acum vobesc serios si scriu asta aici, un pic ironic, pentru ca vreau sa sarbatoresc cum se cuvine faptul ca e 8 si 3 minute dimineata, iar eu sunt treaza si scriu. (nu dorm ca berbecuta lenesa)
ei bine, e simplu: fericirea e si atunci cand simti ca esti unde vrei sa fii. ca vrei sa fii unde esti. si cu cine vrei. e bine :)

ps: sora mea s-a casatorit :)



iar eu am fost domnisoara de onoare :))

duminică, iunie 27, 2010

sa fie mai simplu

in timp, o sa devina si linkurile astea inaccesibile, nu se stie prin ce boala erodatoare a webului, dar pana atunci, sa le am pe toate stranse aici. asa.

ca sa fie mai simplu sa fac baie de oye+bass+toate acordurie magice. :) si asta e doar pentru partea cu the whitest boy alive. abia astept sa intru in hatisurie kings of convenience. mezmerized deci!














si nu se poate sa nu pastram cum se cuvine si asta. portocala a fost asa de fericita in seara aia. o aveam si pe sorina cu noi. si pe gina. a fost foarte, foarte bine.

si mai ales sa nu uitam parisul. unde am ajuns pentru oye si ce bine am facut :)

cum zice si doli, intr-o zi, o sa fim amici.

sâmbătă, iunie 26, 2010

pe cine am mai iubit

ei da, cred ca e timpul. sau. pe cine am mai iubit in ultimul timp. aici intra si salinger. revederi si reintalniri.
interesant e ca de unde erau amandoi far far away si cu sanse de la complet nule pana la foarte nule de a bea un suc cu mine, uite ca miracolele rasar si pe strada noastra, cateodata.

jd e dead and burried but erlend did it, cause his still alive. nu stiu cum sa zic, dar gata cu tacerea asta stupida. pukatuka mi-a lipsit. nu prea tare, dar sper ca e din nou a mea si ca o sa pot sa scriu aici mult si bine.

cum spuneam. i-am cumparat de baut lui erlend oye. uite asa. m-a ajutat doli, dar acum zic sa ne gandim un pic doar la mine si la erlend oye. (pastrez asta complet private:))) nu pentru ca e ceva compromitator, ci pentru ca unele lucruri sunt doar ale mele, ale fiecaruia.

bun. ce e de spus este ca intalnirea asta in carne si oase a facut parte din seria aia de lucruri care vin un pic mai tarziu decat momentul in care ti le doresti cu adevarat. si in cazul asta a fost mai bine asa decat altfel. nu era cazul sa ma apuc sa il trag de maneca si sa-l conduc eu pana la autocar :d ramane fascinant cum inca ma reasigura vocea lui si muzica pe care o face si cu twba si cu kings, ca exista o lume a mea, pe care o impartasesc cu putini oameni, minunati. sau. a ce bine ca exista muzica asta. sau. a ce speciala sunt ca ii iubesc pe astia asa de tare. sau ce bine. sau. ce foarte bine. nu e totul chiar aiurea, listen to this sound. and that's all sooooooooooo good. da. cred ca muzica asta ajunge la mine in felul ala in care expresia soooooooo good e mai mult a lui oye decat a lui james brown. ha! :))

iar salinger. well. pentru ca am citit pe nerasuflate, din nou, de veghe. pentru ca a existat. pentru ca m-a mai lasat intr-o noapte cu gura cascata si cu mainile pe cartea mica si galbena ca si cand as trai intr-o lume prea surda ca sa inteleaga ce minune e intre copertele alea. dar stiu ca nu e asa. stiu ca lumea stie. adica sper ca de aia e asa cunoscuta cartea aia. pentru ca am inteles cu totii ca exista cai de comunicare incredibile intre oameni, ca nu suntem toti la fel si ca cei care sunt altfel, cu multiple sensibilitati si trairi care vad mai mult decat altii, exista si sunt mirifici.




si unde mai pui ca tenesii aia sunt ai lui oye :)