butoni pentru sertare

cine ar fi crezut ca voi fi atenta la asa ceva?
pana acum nu am schimbat niciun buton de sertar, nu am cumparat niciunul, nici nu am primit.
dar oriunde le vad, abia astept sa am nevoie de ele si imi imaginez ca o sa le am.

:))
e fun.
adevarul e ca ma gandeam ce urat e sa te pietrifici si sa nu iti mai placa nimicurile.
pana la urma, nimicurile astea dragalase au farmecul lor, la fel ca si pasiunile mai mari.
dar despre statusul pasiunilor mai mari, intr-un episod urmator :)

aj vrea sa fie clar: love is everything pe lumea asta :) :) :)

oare dacă ai doi, trei copii, se disipează și panica?

nu știu dacă e chiar panică, dar eu mi-am dat seama, ca dacă până la sasha orice putea să cadă pentru mine în prăpastia "totul are un început, un apogeu și un sfârșit", totuși ce simt pentru sasha sau prilejuit de sasha, pare cu adevărat absolut și când zic asta vreau să spun mai ales permanent și intens.

nu mai sunt singură clar, mă gândesc non stop la faptul că există cineva acolo pentru care nu numai că sunt responsabilă, dar pur si simplu cu care sunt conectată, no matter what. pur și simplu!
iar asta poate fi cu adevărat solicitant. și sasha nu e pe lume decât de 1 an, 5 luni și 15 zile :)
am observat că panica asta conectată crește, crește și e normal să crească, mă bucur că e așa, dar e și, cum spuneam, solicitant.



azi va ieși pentru prima dată cu tricicleta fără pedale, în parc. e atât de mic încât nu se poate urca sau coborî singur din șa. pentru toate acestea va fi acolo bona lui, draga de ela, care totuși nu sunt eu , mama lui, să îl ajute.

sunt sigură că totul va fi bine, pentru că așa sunt eu inconstient de pozitivă, dar totuși? dacă o să cadă, dacă o să fie îmbrâncit, alergat fără voia lui de mai știu eu ce sau cine, nici nu vreau să mă gândesc.
noroc că mai sunt azi și mâine și începe we. două zile în care să îl văd și eu în plină acțiune. plus că pot să îl duc și diseară în parc să recuperez măcar un pic din ce am pierdut azi la prânz, chiar dacă am ratat premiera.

vorbeam cu tatăl meu personal zilele trecute și l-am întrebat daca asta o să simt toata viața. nu dispare starea asta de panică legată de fapul că orice i se poate întâmpla, oricând, fără ca eu să fiu acolo și deci să intervin cumva? de ce nu mi-a spus nimeni asta înainte să mi-l propun pe sasha? e foarte greu. bineînțeles că tata mi-a răspuns că așa o să fie și cînd o să fie om în toata firea. buuuuuuun. tot pe el o să-l întreb și asta cu doi copii, menită ori să dubleze panica ori să o împartă cumva, miraculos. dar nu mă aștept la un răspuns concludent. obișnuit cu doi copii de o viață întreagă, nu are cum să mai știe adevărul despre cum e cu unul singur. trebuie întrebat cineva mai proaspăt.



culmea culmilor, tot sentimentul ăsta e deopotrivă intens până la disperare, dar e și al naibii de plăcut. poate pentru că am o mare încredere în el și minunăția care simt că este acest sasha :)

golul care doare tare

daca mi-ar fi spus cineva asa ceva, nu l-as fi crezut oricat de convins ar fi fost. si totusi trebuie sa ne impacam cu faptul ca jarvis a fost si nu mai este. s-a napustit asupra porumbeilor, numai ca era la etajul 9 si a cazut pe beton. ei, nici macar nu eram acasa. nu l-am vazut mort, doar stiu ca l-am lasat adormit pe un fotoliu si apoi cand m-am intors acasa n-am mai gasit decat o gaura in plasa geamului de la baie. urasc baia aia si plasa aia si faptul ca m-am gandit ca poate vrea si el sa stea de vorba cu porumbeii, sa nu-i mai interzic chiar total accesul la aer. ar fi trebuit sa inchid geamul de la baie cand am plecat, dar l-am lasat intredeschis, pentru jarvis. si asa a fost :( nimeni, niciodata, nu o sa ne consoleze. nici pe mine si nici pe doli, asta imi e clar. prea a fost parte din viata noastra, prea l-am lasat sa ne fie ca aerul cand veneam acasa. era si adorabil. cuminte si cam zevzec, in acelasi timp. as fi fost mai usor de consolat daca sasha ar fi apucat sa creasca cu el macar cativa ani de acum inainte. pentru ca se placeau :) tin minte ca inainte sa se nasca sasha ma gandeam cu inima mica daca voi putea sa il iubesc mai mult decat pe jarvis (oricat de aberant mi se parea ca e gandul ala, nu ma puteam abtine). si stiu cat am suferit ca nu am mai apucat sa ma ocup de jarvis din clipa in care am ajuns acasa cu sasha. si am vazut ca era cam suparat cumva. desi dormea cam toata ziua. hm. a disparut prea repede si mi se pare ca exact atunci cand as fi putut sa mai am ochi si timp si pentru el. la fel si sasha. doli a fost cel care n-a renuntat nicio clipa sa ii arate ca il iubeste. sper ca a fost fericit si ca o sa am puterea sa trec peste asta. nimic nu e mai urat decat casa mea goala, acum. am iubit cuibul asta, cu jarvis in el. fara, nici nu mi-l aduc aminte. iar acum trebuie sa invat sa ma obisnuiesc cu sasha si cu doli si fara jarvis. complicat. macar daca mi s-ar parea ca e vreun alt motan comparabil cu jarvis. nu. sunt convinsa ca a fost cel mai frumos, cu personalitate, curat si simpatic pisoi din univers. si era al meu! jarvis - ianuarie 2011 - aprilie 2013

doare capul tot timpul

si mai am si insomnii.
azi, de exemplu m-am trezit la 6.35 si am facut limonada. poate si pentru ca aseara am schimbat doua terase la care nu am baut limonada. but still. ori adorm la 5 dimineata, ori ma trezesc la 6.35. nu e foarte amuzant. dar ca orice lucru de pe lumea asta, sper sa treaca.
ei si in momentele astea in care sunt departe de a fi in plina forta, de orice fel, m-am gandit eu intr-o zi, privindu-ma in oglinda si scuipand pasta de dinti: fericirea e atunci cand esti unde vrei sa fii, cu cine vrei sa fii si nici cinci metri mai incolo si nici o culoare de ochi altfel.
pur si simplu, sa stii ca esti acolo, unde vrei sa fii. sau ca ai ajuns. whatever. acum as putea abera si strica simplitatea acestui gand mic si dragut si atat de plin cand il simti pe bune. ca de fapt de aia are valoare, daca e din tine, pentru tine.
evident ca m-am amuzat, tot pentru mine, cand ma indreptam spre living, de la baie. da, cum ar fi sa fac tamtam pe tema asta. si sa incep iar sa trambitez ca am avut o revelatie. odata cu vartsa, te mai temperezi. si simti altfel lucrurile. acum vobesc serios si scriu asta aici, un pic ironic, pentru ca vreau sa sarbatoresc cum se cuvine faptul ca e 8 si 3 minute dimineata, iar eu sunt treaza si scriu. (nu dorm ca berbecuta lenesa)
ei bine, e simplu: fericirea e si atunci cand simti ca esti unde vrei sa fii. ca vrei sa fii unde esti. si cu cine vrei. e bine :)

ps: sora mea s-a casatorit :)



iar eu am fost domnisoara de onoare :))

She & Him- Sweet Darlin'

miss potter and me

:)

anglia, londra, 1902.
nu vreau sa fac recenzie, nici macar sa conving pe cineva sa vada filmul. but i totally enjoyed it si sincer, simteam ca o sa -mi mearga direct la inima, asa ca l-am pastrat pentru o dupa amiaza linistita in care vremea te imbie la stat in casa.

eu si carmen ne distram la un moment dat stabilind ca o sa devenim proprietare de cottages in nearby london aria si asta ne umplea de fericire :)) ei bine, asta e un motiv pentru care mi-a placut filmul. pe restul nu are rost sa le mai enumar.

and most of all, i truly enjoy miss renne zellweger very very much :)

unde mai pui ca la toate astea se adauga emily watson, expresia fragilitatii desavarsite intr-un corp nicidecum cel mai fragil din lume.

cateodata ma simt tare norocoasa :)

snow black

pentru tot praful de zână pe care l-am văzut strălucind în seara asta :)

happiness can be too much

happiness is a state of mind or feeling characterized by contentment, love, satisfaction, pleasure, or joy

1 octombrie - 1 noiembrie

tabel cu bumbi

facebook a fost macelarita
palahniuk ma face sa copiez pagina cu pagina aici, dar e prea mare lene si oricum citesc o traducere a the survivor. but still. imi vine sa tip de bucurie. ceva asemanator cu ce am simtit cand am vazut inglorious basterds. chestia aia ca cineva acolo, stie. stie. nu esti singur. nu crezi numai tu asta, nu esti dement. uite ca e unul care a reusit sa exprime asta si sa o mai arate si intregii lumi. de fapt, adevarul e ca nu merg chiar atat de departe in momentele in care imi vine sa tip. atunci doar zambesc de placere, iar creierul se dilata de fericire si totul capata sens ca un fel de scanteie intr-un mare intruneric.
il iubesc pe palahniuk.
aj vrea sa stie cei din jurul meu ca eu pot sa fie ca el. sa gandesc/vorbesc ca el. ca eu chiar fac asta uneori, dar nu e nimeni acolo sa vada:))) yaaaa

i still love erlend oye. au mai ramas 32 de zile pana cand o sa -l vad. mai rezist. in ciuda aparentelor, nu sunt moarta dupa el personal. e vorba de o intreaga stare de spirit. poti sa scrii stare de spirit fara sa te simti complet lame? (de la piesa aia, da!)
revenind la stare: 4 decembrie la paris. atat.

acum trebuie sa plec si nu am terminat ce aveam de zis.
cand revin, vreau sa imi updatez etichetele. sa am acces la toata muzica mea magica pe care am postat-o aici si la are nu mai am acces decat daca dau la manivela. pentru ca uneori am fost chiar inspirata.

vai, tocmai mi-am scris mie cat de dor mi-a fost de mine aici. iar eu am inteles:) it's love!

life is funnnnnnny

din seria nu pot sa cred ca se intampla asa ceva, tudor mi-a dat azi o piesa care ii place lui mult. si am ras. daca nu exista coincidente, atunci ce exista? :))))))))

nee

nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không
nem jo he ne nej nee ei wala non nein δεν नहीं tidak いいえ 아니오 nē le
nie não нет не ไม่ใช่ hayır немає không

how bored am I?



rewind, but great, perrrrrrrrrfect and all:)

crazy love

daca bogdan kilkus spune si scrie ca ei au dreptate, atunci n-are cum sa fie altfel:)

hated by all and everywhere he goes
blazing contempt for human life and lies,
murder as art and what he knows he knows
from life and fear in other people's eyes

crazy love is all around me,
love is crazy love is kind
but I know somehow you'll find me
love is crazy, love is blind

she walks the boulevard without a care,
knowing too much but having come so far
pretending life is just a game you play for nothing,
loving no-one and nowhere

crazy love is all around me,
love goes crazy given time
but I know somehow you'll find me
love is crazy, love is blind

she looks as if expecting a surprise,
maybe an encounter that will change her life
not knowing hot from cold or good for bad,
if life is just a joke or if it makes her sad

crazy love is all around me
love is crazy love is kind
but I know somehow you'll find me
love is crazy, love is blind


lyrics: marianne faithfull&nick cave
music: nick cave & the bad seeds

a lifetime love

bunicul meu are mai multe iubiri. :) se transmite din generatie in generatie, mi-e clar:))
pe absoluta portocala mecanica mai multe despre aceste intrigante povesti cu sentimente:)

de la 1 la 10, sapte

nu stiu de ce nu mi-a placut foare tare love in thoughts.
e clar ca e vitala starea pe care o ai cand vezi un film, iar eu numai zen nu am fost lately.

alaturi de barfuss (bearfoot)unii nemti mi-au aratat ca se pricep de minune atunci cand vine vorba de feelings.



dar pentru ca sunt aceasi norocoasa, tocmai ce m-am delectat cu mostre de minunatii mazi, azi.
despre asta, curand, acolo unde trebuie:)
teaser:



magic!

'5.''42-'5.''62

love in thoughts



astept sa-l vad
:-s





azi am introdus eticheta "feelings". oh, my!

i could be a basset

"his song is making me really sad. Im into this person who is promiscuous so..... i can totally connect with her fear of commiting to a uncommited person...."

s p e a c h l e s s

rockenrolla

n-am apucat sa-i vad inca sfarsitul, dar nu cred ca e important.
mi-a facut ziua, mi-a placut si mi-am dat seama ca nicio madonna nu l-a stricat pe the man, desi poate ca the latest edition nu se compara cu ce ne-a obisnuit ritchie pana acum.

si ma bucur ca am scapat de batranelul plictisitor, brad pitt:D

apoi, orice baiat aparent uratel poate fi facut gigea. daca vrea:)


toby kebbell


altfel, joi seara am avut privilegiul de a-l regasi pe bukovski. ne-am iubit fara intrerupere ore bune:)
iar azi am gasit un post minunat pe un blog pe care nu il stiam, al cuiva pe care il stiu din vedere.
da, lumea e mica, dar e frumos sa stii ca asta isi mai arata si partile bune, din cand in cand.
l-am pus in blog roll.