in extazul unui curcubeu imens, vazut de pe terasa de la casa presei, apare si o napolitana dietetica delicioasa, in contextul unei crize a caloriilor si a kilogramelor cu care jonglam din prea plin, in fiecare ora, zi de zi, la job.
azi dimineata (mai bine zis pranz:D) am vazut ca la nik s-au scumpit mai toate produsele cu 1 leu sau chiar mai mult. cam enervant, really.
ce m-a enervat la mine aseara.
stateam la tratoria si mancam ceva bun si ma simteam bine. chiar daca sunt momente in ultimul timp in care simt o presiune chinuitoare, legata de schimbarile recente, de tracasarea cu predatul de casa si primirea si obisnuirea cu alta casa si cu altele, noi.
oricum, ce ii trece anei prin cap cand se simtea si ea bine? pe canapeua pe care o imparteam cu vecinii de la masa de langa, vad eticheta unei haine lasata sa se odihneasca acolo, pana luau oamenii masa. nu stiu de ce nu au folosit cuierul, dar despre asta poate alta data.
ideea e ca sunt atat de labila in ultimul timp incat vederea unei etichete made in vietnam mi-a intors stomacul pe dos. deodata ma simt aiurea. poate au ajutat si conversatiile celor de la masa aia. despre ceasuri de 3000 de euro si vacante de tot atat, o eticheta made in vietnam imi trezeste foarte viu in minte scena aia cliseu pana la urma, a unor copilasi sresati si abuzati care stau si fac haine pentru noi astia care ne imbuibam fie si intr-o capitala mizera, dar cu food si caldura pentru cei mai norocosi dintre noi.
sunt sigura ca haina respectiva a fost facuta intr-o fabrica safe si ca nu sunt chiar toate lucrurile facute de copii exploatati, dar ce sa fac si eu mai bun, decat sa imi stric starea cu senzatii din astea?
as vrea sa fac ceva daca tot ma rascolesc atat, decat sa ma indispun si pe mine si pe altii cu trairi din astea. oricum, n-am impartasit flash-ul, am inghtit in sec si mi-am terminat cina, desi mi-a fost greu. stupid.
oamenii sunt prea fragili ca sa se rahatesca asa la orice proiectie ieftina. dar eu cred ca e vorba de context si abia astept sa fiu iarasi puternica si concentrata pe bucatica mea de univers, pe care chiar trebuie sa ma axez si sa o fac cat mai buna si placuta, daca tot am cat de cat noroc.
zic si eu.
Un comentariu:
DA.. sa stii ca si pe mine ma apuca momente ca aceelea .. si nimeni nu ma intelege..
Trimiteți un comentariu